În 2004, Bruxelles i-a cerut României să se ocupe de liderii corupți. În 10 ani s-au făcut sute de arestări.
În România, căderea comunismului a eliberat drumul elitelor pentru a răspândi mitele şi micile aranjamente între prieteni. O ciumă care a costat-o aderarea la Uniunea Europeană. Începând cu anul 2004, Bruxelles a lovit cu pumnul în masă pentru ca țara să pună în aplicare o armă de luptă împotriva corupției.
S-au înregistrat progrese din 2007. Sute de arestări au fost făcute și Bucureștiul a fost salutat de UE pentru activitatea sa excelentă.
Totuși, începând cu anul 2010, se pare că liderii României s-au reîntors la vechile lor obiceiuri. Actualul prim-ministru Victor Ponta a apărut în fața Înaltei Curți de Justiție. Liderul Partidului Social Democratul este acuzat de 17 infracțiuni de fals în scris, evaziune fiscală și complicitate spălare de bani. Cazul datează din perioada 2007-2011. Europa, la cererea Franței și a Germaniei, a amânat termenul de intrare România în spațiul Schengen care era programat pentru 2011.
Cronologia luptei împotriva corupției, România.
2002: Crearea Direcției Națională Anticorupție (DNA), este un parchet specializat în combaterea corupției care se ocupă de combaterea corupției elitelor din România. Este o instituție independentă care inițiază și conduce anchetele împotriva miniștrilor, oficialilor aleși, judecătorilor, procurorilor, sau militarilor. Acesta este condusă de un procuror propus de ministrul Justiției și instalat în funcție timp de trei ani (maxim șase ani), de către Președintele Republicii, cu aprobarea Consiliului Judiciar Suprem. În 2015, bugetul este de 22 de milioane de euro.
2004: Parlamentul European a amenințat că va amâna aderarea România la UE, în urma publicării unui raport condamnabil în Parlamentul European al deputatei Emma Nicholson cu privire la corupție. La scurt timp, Monica Macovei preia frâiele Ministerului Justiției și îl instalează pe Daniel Morar în funcția de șef al DNA. Atunci s-au făcut progrese substanțiale. În 2006 DNA-ul prezintă 155 condamnări pentru corupție la nivel înalt!
2007: Intrarea România în UE la 1 ianuarie. Comisia Europeană prezintă țari Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pentru a evalua periodic progresele înregistrate în domeniile statului de drept și lupta împotriva corupției. În prezent țara are încă obiecte MCV de îndeplinit!
În acel an, la insistența Bruxelles, se creează Agenția Națională de Integritate (ANI). Această instituție independentă este responsabilă pentru cazurile de urmărire de îmbogățire personală, conflictele de interese și incompatibilitatea care implică miniștrilor, politicienilor sau oficialilor de rang înalt pe timpul mandatului lor. Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) controlează și publică declarațiile de avere ale tuturor persoanelor cu funcții publice. În martie 2015, liderul său, juristul, Horia Georgescu a fost suspectat de abuz de putere, și a trebuit să demisioneze.
2012: 552 condamnări pentru corupție la nivel înalt, inclusiv a fostul prim-ministru Adrian Năstase, condamnat la 2 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a campaniei sale din 2004. Condamnarea Fostul șef al guvernului Social Democrat este primul caz de condamnare politică de rang înalt pentru corupție. El a fost eliberat din închisoare în primăvara anului 2013.
2013: șeful Steaua București, Gigi Becali este condamnat la 3 ani de închisoare pentru un caz de luare de mită datând din 1997. Laura Codruța Kovesi conduce DNA-ul și multiplică investigațiile. Într-un an, mai mult de 4000 de dosare sunt deschise: patru miniștri, patru deputați, un senator, un deputat, 11 primari, cinci judecători și trei procurori sunt condamnați. Înainte de acestă intransigenţă a DNA-ului, deputații români au votat o serie amendamente care le garantează imunitate în cazurile de corupție. ONG-uri și justiția au creat un scandal, iar UE cere responsabilitate în București. Două săptămâni mai târziu, Curtea Constituțională invalidează aceste modificări.
2014 este anul tuturor înregistrărilor. Potrivit unui raport european, DNA-ul este una dintre cele mai eficiente cinci instituții anti-corupție ale Uniunii Europene. Apar sute de condamnări. Politicieni de rang înalt și din toate părțile: nouă pedeapsă de 4 ani pentru Adrian Năstase, 5 ani pentru fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu (PNL), 10 ani pentru fostul senator conservator Dan Voiculescu, doi ani pentru fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea (PSD) …
