Familia Sgîrcitu s-a lăcomit la bani

În ziua de 14 aprilie 2017, DIICOT – Structura Centrală a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: SGÎRCITU TITI, CROITORU ION, CROITORU LENUŢA, ŞTEFAN (fostă SGÎRCITU LILIANA VALENTINA), PANĂ MARIA, PANĂ DUMITREL şi ŞTEFAN CLAUDIU DANIEL, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, camătă, şantaj în formă continuată, influenţarea declaraţiilor, înşelăciune, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată.

Prin rechizitoriul din data de 15.03.2016 al DIICOT, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina ş.a., pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică, uz de fals și fals material în înscrisuri oficiale. S-a reţinut că în anul 2009 a fost înfiinţată societatea SC Ahmeya Pharm SRL – C.U.I. 25505726 (farmacie), administrator fiind Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina.

Începând cu anul 2011, inculpata a deturnat obiectul de activitate al societăţii constituind împreună cu soţul său SGÎRCITU TITI, cu SERGHIEV IOLANDA IONICA şi BOBOC LUCIANA un grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni şi în vederea obţinerii în acest mod de beneficii patrimoniale. Astfel, prin intermediul SC Ahmeya Pharm SRL, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, cu ştiinţa majorităţii angajaţilor din cadrul celor două puncte de lucru ale societăţii, sus-numita a decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie.
Pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina a atras în cadrul grupului şi alte persoane, care au acţionat, cu caracter de permanenţă sau prin acţiuni izolate, în vederea realizării scopului urmărit de grupul infracţional organizat, fie prin participare directă la comiterea faptelor (cazul medicilor, asistenţilor medicali şi farmaciştilor), fie prin contribuţii menite să „protejeze” mecanismul ilicit (cazul unor funcţionari din cadrul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului).

În concret, mecanismul infracţional a fost dezvoltat începând cu anul 2011, dată de la care inculpata Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina a angrenat SC Ahmeya Pharm SRL în circuite economice şi financiare fictive, înregistrând în contabilitate achiziţia de medicamente oncologice – o parte achiziţionate chiar de la finalul anului 2010 (decontate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate), fie de la persoane fizice, fie de la firme cu comportament tip fantomă. Documentele fictive atestau, în mod nereal, că SC Ahmeya Pharm SRL ar fi achiziţionat medicamentele oncologice sau alte medicamente foarte scumpe – medicamente care au fost introduse doar scriptic în gestiunea societăţii – marfa nefiind în realitate livrată.
Scopul acestor achiziţii fictive a fost decontarea nelegală, de la Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate (în speţa C.J.A.S. Brăila şi C.J.A.S. Constanţa), a valorii compensate a medicamentelor, decontare realizată în baza unor reţete prescrise, de asemenea, în mod fictiv.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la alte fapte şi persoane, inclusiv faţă de Sgîrcitu Titi pentru comiterea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat. De asemenea, s-a dispus disjungerea urmăririi penale efectuate în rem cu privire la comiterea infracţiunii de camătă.
Prin actul de sesizare s-a reţinut că la sfârşitul anului 2008, premergător comiterii infracţiunilor menite să prejudicieze Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, inculpaţii Sgîrcitu Titi, Croitoru Ion (unchiul soţiei lui Sgîrcitu Titi – Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina) şi Croitoru Lenuţa (soţia lui Croitoru Ion) – au conceput şi dezvoltat o grupare criminală, obiectivul primordial al acesteia fiind comiterea unor infracţiuni de violenţă împotriva persoanelor cărora în prealabil le fuseseră acordate împrumuturi băneşti cu dobândă, împrumuturi soldate cu deposedarea persoanelor împrumutate de bunurile imobile pe care le deţineau în proprietate.

S-a stabilit că, pentru realizarea scopului infracţional, inculpaţii Sgîrcitu Titi, Croitoru Ion şi Croitoru Lenuţa au atras în cadrul grupului şi alte persoane, care au aderat şi au sprijinit gruparea prin contribuţii permanente sau intermitente, dar esenţiale pentru realizarea scopului urmărit de membrii acestuia, identificând persoane vulnerabile financiar cărora le erau acordate sume de bani cu titlu de împrumut, pentru care erau percepute dobânzi într-un procent de 9-10% din suma împrumutată.
Pentru garantarea plăţii împrumutului şi a dobânzilor erau alocate garanţii imobiliare, fie la momentul încheierii contractului (caz în care suma menţionată în cuprinsul convenţiei era mai mare decât cea împrumutată, incluzând şi dobânda), fie pe parcursul derulării acestuia (caz în care, profitând de imposibilitatea debitorilor de a mai achita dobânzile masive solicitate, li se impunea, prin constrângere, încheierea, de regulă, a unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil).
Pentru a disimula modul ilicit de dobândire a imobilelor, inculpatul Sgîrcitu Titi impunea încheierea contractelor cu privire la aceste bunuri pe numele unor interpuşi, membri ai familiei soţiei sale.

Actele de urmărire penală efectuate în cauză au relevat că în maniera descrisă mai sus au fost deposedate de imobile mai multe victime, care, sub imperiul ameninţărilor exercitate de către inculpaţii Sgîrcitu Titi şi Croitoru Ion au remis acestora imobile pe care le aveau în proprietate, de fiecare dată contractele fiind încheiate prin interpuşi – membri ai familiei inculpatei Ştefan Liliana Valentina, la acea dată soţia liderului grupării.

Pentru propria sa protecţie, inculpatul Sgîrcitu Titi, liderul grupării, a acţionat tot timpul „în umbra” acestor interpuşi, intervenţia sa fiind extremă, de regulă la momentul când victimele nu mai reuşeau plata dobânzilor, pentru a anihila orice posibilă rezistenţă a acestora.

Probele administrate în cauză au confirmat modul premeditat în care au acţionat inculpaţii şi veritabilele scenarii „puse în scenă” pentru a-şi credibiliza demersurile şi a înfrânge astfel rezistenţa victimelor ( inculpatul Croitoru Ion pozând în faţa victimelor într-o persoană sociabilă, forţată de către inculpatul Sgîrcitu Titi să pretindă plata dobânzilor sau remiterea imobilelor, apariţia inculpatului Sgîrcitu Titi fiind limitată la situaţia în care erau necesare măsuri suplimentare de intimidare a persoanelor vătămate).
După dezvoltarea mecanismului infracţional, inculpaţii l-au perpetuat şi perfecţionat, atrăgând în cadrul grupului şi alte persoane, cu roluri bine precizate, scopul intervenţiei acestora fiind de a încheia, aparent în nume propriu, contractele notariale prin care membrii grupării dobândeau imobilele obţinute prin acţiuni violente sau de a transmite victimelor mesajul liderului grupării, pentru a evita expunerea acestuia.

Întrucât inculpatul Sgîrcitu Titi era cunoscut la nivelul municipiului Brăila ca o persoană violentă, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, victimele au dat curs solicitării de a restitui sumele împrumutate şi dobânzile, în aparenţă de bunăvoie şi liberi de orice constrângere. În realitate, este suficient ca victimelor să li se transmită că va interveni inculpatul Sgîrcitu Titi, pentru a li se crea convingerea că inculpaţii sunt dispuşi să acţioneze fie împotriva integrităţii lor fizice sau morale, fie împotriva patrimoniului, dacă nu vor obţine efectul dorit.
Dacă aceste presiuni nu aveau rezultatul urmărit, inculpaţii Sgîrcitu Titi şi Croitoru Ion au apelat la ameninţări cu acte de violenţă fizică sau chiar la acte de violenţă fizică pentru a intra în posesia banilor care le erau datoraţi. Actele de violenţă sau de ameninţare erau săvârşite nu numai pentru recuperarea unor datorii, ci şi pentru obţinerea în mod injust a altor foloase.

De altfel, tocmai pe fondul presiunilor exercitate de către inculpaţi precum şi a reputaţiei de persoană violentă a inculpatului Sgîrcitu Titi, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, persoanele vătămate şi martorii au avut reţineri în a da declaraţii în faţa organelor de urmărire penală, de teama repercusiunilor.
Acţionând în această manieră, membrii grupării au exercitat acţiuni de violenţă şi ameninţare la adresa persoanelor vătămate şi au continuat încasarea de dobânzi (sub forma dobândirii dreptului de proprietate asupra unor imobile), în baza unor împrumuturi acordate începând cu anul 2004, activitatea infracţională a acestora fiind stopată doar de intervenţia organelor de urmărire penală.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.

Bucur Borcan