Deși autoritățile române au îmbunătățit permanent sistemul de siguranță al frontirelor de stat, traficanții de migranți nu renunță la tentația de a se îmbogăți pe seama unor persoane deznădejduite care încearcă să scape de război sau de sărăcie, dorind să ajungă în Europa occidentală. Lupta împotriva traficanților de oameni continuă zi și noapte pe toate fronturile, iar rezultatele sunt favorabile oamenilor legii. În prezent, DIICOT Timişoara efectuează cercetări într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de migranţi şi trecere ilegală a frontierei de stat.
În cauză, există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2016, pe fondul migrației ilegale din Balcani, mai mulți cetățeni de naționalitate sârbă s-au constituit și au acționat în cadrul unui grup infracțional organizat, având ca scop racolarea, transportul și călăuzirea unor grupuri de migranți proveniți din Orientul Mijlociu și Asia, de pe teritoriul Serbiei, în România și apoi mai departe către state din vestul Europei. În condițiile ridicării gardului de la frontiera sârbo-maghiară, membrii grupării au identificat noi modalități de călăuzire a migranților, care să le permită transportul unor grupuri mai mari de persoane.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat faptul că grupurile de migranți erau călăuzite până la frontiera dintre Serbia și România, în zona Jimbolia, unde li se dădeau indicații precise legate de locul pe unde să tranziteze frontiera pietonal, direcția în care să deplaseze și locația unde să se regrupeze pe teritoriul României. Ulterior, membrii grupării tranzitau legal frontiera la bordul unor autoturisme înmatriculate în străinătate, iar odată intrați în România se deplasau la locația prestabilită, de unde îi preluau pe migranți și îi transportau către frontiera dintre România și Ungaria. În acest punct, modul de operare era reluat pe același tipar, migranții fiind direcționați pentru trecerea ilegală a frontierei către o zonă considerată sigură, iar ulterior erau preluați de pe teritoriul Ungariei și transportați mai departe către destinațiile finale din vestul Europei.
În activitatea infracțională membrii grupării utilizau tehnologie modernă – GPS-uri cu harta zonei și cu indicații privind ruta de acces a migranților, aplicații pentru comunicare în timp real, gen Viber etc – aspecte care, pe de o parte, facilitau succesul operațiunilor, iar de pe de altă parte, făceau dificilă monitorizarea acestora de către organele legii.
Unul dintre grupurile de migranți transportate de rețea a fost interceptat, la sfârșitul lunii august 2016, atunci fiind prinși 28 de transfugi. Migranții au fost transferați la acel moment la centrul de azilanți de la București. O parte dintre migranți aveau să fie recuperați de membri ai grupării, care au venit în România cu un microbuz înmatriculat în Elveția și cu un autoturism cu numere de înmatriculare sârbești.
În urma monitorizării activităților grupării, a rezultat că migranții au fost preluați de la centrul de azilanți din București și transportați în Timișoara, unde s-a făcut joncțiunea cu încă un grup de migranți. Pe drum, traseul autoturismelor în care erau transportați migranții a fost asigurat de doi membri ai grupării cu rol de antemergători, pentru a depista și semnala din timp orice eventual control în trafic.
În data de 13.09.2016, migranții au fost duși pe câmp de lângă localitatea timișeană Tomnatic, unde au fost ținuți în ploaie până la căderea întunericului, când membrii grupării i-au urcat din nou în microbuz și i-au transportat până în apropierea vămii Cenad. Aproape de miezul nopții, migranții au fost coborâți pentru a trece în Ungaria peste fâșia verde. În acel moment s-a intervenit și s-a procedat la indisponibilizarea migranților, precum și a călăuzei care îi transporta. În același timp, ceilalți membri ai grupării au încercat tranzitarea frontierei la bordul celorlalte autoturisme, cu intenția de a-i prelua pe migranți de pe teritoriul Ungariei, ocazie cu care s-a procedat la reținerea acestora în vederea cercetărilor.
Pentru aceste servicii migranţii plăteau sume cuprinse între 4500-5500 de euro de persoană, veniturile obţinute de membrii grupării în urma activităţii infracţionale pe această linie fiind în acest mod considerabile.
Acţiunea a fost efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara şi poliţişti din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.
Bucur Borcan
