Vineri, 15 ianuarie 2016, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: TUDOR I. ION, TUDOR M. ION, BERAR LOREDANA-IOANA, BRÎNDA CRISTINEL, OANCEA CĂLIN-NICOLAE, GORUIAN AURORA-PETRONELA, MALDEA NICUȘOR, DUNĂREANU CONSTANTIN ADRIAN, MURARIU CRISTIAN-GELU, VĂDRARIU IANAȘ, ANDRIESCU EUGENIU-ROMULUS, RUSU GHEORGHE, RUSU ANCA, CASA DE INSOLVENȚÃ BANAT SRL, TUDOR&ASOCIAȚII SPRL şi SC MASTER & RECOVERY SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spãlare de bani, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită, fals în declarații, fals intelectual, uz de fals şi favorizarea făptuitorului.
Prin actul de sesizare s-a reţinut că, începînd cu anul 2009, inculpatul Tudor I. Ion, practician în insolvență, a inițiat constituirea unui grup infracțional cu scopul de a eluda plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului. Inițierea constituirii grupului a fost favorizată de faptul că împreună cu tatăl său, inculpatul Tudor M. Ion și sora sa, inculpata Berar Loredana-Ioana, dețineau calitatea de asociat sau/și administrator în mai multe societăți comerciale care aveau ca obiect de activitate prestări servicii (contabilitate, arhivare, recuperări creanțe, etc.) precum și aceea de asociat coordonator în cadrul unor societăți civile profesionale de reorganizare/lichidare a unor societăți comerciale cu privire la care au fost declanșate procedurile de insolvență sau ulterior faliment.
Pentru a putea să își atingă scopul urmărit, Tudor I. Ion a urmărit atragerea unor persoane care dețineau calitatea de administrator ale unor societăți comerciale, cu scopul ca aceste entități juridice să fie utilizate fie pentru a emite facturile fictive care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora valorificate către firmele din grup, așa fiind explicată existența firmelor unde calitatea de administrator aparține incupaților BRÎNDA Cristinel și Oancea Călin-Nicolae.
Este important a arăta faptul că, pentru a putea lua deciziile, care îi erau favorabile atingerii scopului infracțional, cu privire la mersul procedurilor de insolvență sau faliment, inculpatul Tudor I. Ion a făcut demersuri pentru a obține majoritatea în adunarea creditorilor.
În realizarea acestui scop, pentru a putea fi solicitată deschiderea procedurii insolvenței sau a falimentului, inculpatul Tudor I. Ion a folosit societățile comerciale unde calitatea de administrator era deținută de către inculpații Brînda Cristinel și Oancea Călin-Nicolae, spre a obține prin cesiuni fictive, diferite creanțe cu privire la patrimoniul unor societăți comerciale. Ulterior, societățile comerciale care deveneau deținătorii creanțelor solicitau deschiderea procedurii insolvenței, astfel că, în lipsa cererii debitorului aveau posibilitatea de a cere judecătorului sindic numirea în calitate de administrator judiciar a firmelor de practicieni în insolvență unde Tudor I. Ion sau membrii familiei acestuia dețineau calitatea de asociat coordonator (IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, TUDOR & ASOCIAȚII SPRL și CASA DE INSOLVENȚĂ BANAT SPRL). De asemenea, pe parcursul derulării procedurilor de insolvență sau faliment, societățile comerciale unde calitatea de administrator era deținută de către inculpații Brînda Cristinel și Oancea Călin-Nicolae, fiind creditorul care deținea creanța cea mai mare, vota favorabil toate deciziile luate de către inc. Tudor I. Ion, cu privire la numirea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar la prima ședință a adunării creditorilor, stabilirea onorariului, vânzarea unor bunuri, declanșarea procedurii falimentului, etc.
Cunoscând faptul că practica organelor de control fiscal este aceea că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul unei societăți comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate aprovizionările fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora, inculpatul Tudor I. Ion a conceput un mecanism în vederea atingerii scopului urmărit. Mecanismul infracțional a presupus înființarea unor societăți comerciale (așa-numitele „fabrici de facturi”) care erau situate pe primul palier infracțional. Aceste societăți comerciale se caracterizează prin aceea că nu își declară toate veniturile, care în mod exclusiv provin din prestări de servicii și emit facturi, pe care de asemenea nu le înregistrează în contabilitate, către firmele situate pe palierul doi infracțional. Este de precizat că aceste societăți comerciale au funcționat o perioadă de timp după care au fost radiate. S-a reţinut că membrii grupului au optat pentru operațiunea de radiere, cunoscând faptul că în această situație sunt împiedicate verificările ulterioare de către organele fiscale, în condițiile în care firma respectivă nu mai există.
Firmele situate pe primul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fictive emise către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul trei, circuitul financiar fiind în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferați de la palierul 3 către palierul 1 prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe primul palier, sumele au fost retrase în numerar. După implicarea in circuitul infracțional, aceste societăți au fost radiate, iar locul acestora a fost luat de altă societate comercială cu același profil de activitate care a fost înființată înainte de radierea societății comerciale care urma a fi înlocuită, iar documentele justificative și contabile ale firmelor radiate au fost distruse cu scopul de a nu se mai putea efectua verificări de organele de control. Aceste societăți nu au achitat la bugetul de stat impozitul pe profit și TVA aferente facturilor emise către firmele situate pe palierul doi și respectiv trei.
Firmele situate pe al doilea palier au fost firme intermediare între firmele situate pe primul palier și cele situate pe al treilea palier, la care s-a constatat că veniturile si cheltuielile sunt aproape egale, astfel că nu mai datorau impozit pe profit ori TVA, în sensul că TVA dedusă si TVA colectată au fost cu valori relativ egale, nedatorând astfel nici TVA de plata la bugetul de stat.
Firmele situate pe al treilea palier au fost firmele care au emis facturi către firmele in insolvență, pe care le-au încasat integral. Pentru nu datora impozit pe venit/profit si TVA, aceste societăți au înregistrat în contabilitate de la firmele situate pe palierul doi, facturi de cheltuieli cu serviciile, rezultând astfel, în mod nereal, că aferent acestor facturi de cheltuieli, nici societățile situate pe al treilea palier nu ar mai datora bugetului de stat impozit pe venit/profit ori nici TVA. Din cele de mai sus rezultă că activitatea infracțională a fost pusă în practică, cu scopul ca nici una dintre societățile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit si TVA.
Este important a arăta faptul că în majoritatea cazurilor radierea societăților comerciale folosite în circuitul evazionist avea loc înainte de depunerea declarațiilor trimestriale, situație în care pentru eliberarea certificatului fiscal care atesta că firma nu are datorii la bugetul de stat se avea în vedere declarația fiscală din trimestrul anterior.
Cunoscând acest aspect, membrii grupului infracțional au creat circuitele fictive de obicei în perioada cuprinsă între depunerea declarației fiscale și momentul în care ar fi trebui efectuată următoarea raportare semestrială, caz în care nu se mai raportau obligațiile fiscale, rezultând din emiterea fictivă a facturilor fiscale, singurele înregistrări fiscale și implicit raportări fiind, în general, cele ale firmelor beneficiare respectiv firmele de practicieni în insolvență. Folosind acest „modus operandi” a rezultat situația în care societățile situate pe palierul trei si doi, aveau venituri si cheltuieli, respectiv TVA dedusă si TVA colectată, de regula la același nivel, fără a datora astfel bugetului de stat impozit pe venit/profit si nici TVA. Societățile comerciale care au fost implicate în circuitele fictive au fost cele care fie au desfășurat activitatea specifică practicienilor în insolvență, care s-au situat pe al treilea palier infracțional, fie firmele care au avut obiect de activitate prestarea de servicii (contabilitate, arhivare, intermedieri imobiliare etc.)
Avându-se în vedere că activitatea infracțională derulată de către gruparea infracțională viza și obținerea unor imobile ale firmelor în insolvență prin intermediul unor societăți comerciale controlate de către membrii grupării infracționale, TUDOR I. ION a făcut demersuri spre a racola un judecător sindic care să admită cererea de intrare în faliment a societăților cu privire la care era deschisă procedura insolvenței, unde era desemnată în calitate de administrator judiciar una dintre societățile civile de practicieni în insolvență, controlate de către inculpatul TUDOR I. ION, sau după caz să confirme măsurile luate de către acesta din urmă în cursul procedurilor de insolvență.
Întrucât inculpatul Tudor I. Ion urmărea să înstrăineze bunuri ale debitorilor, în frauda intereselor creditorilor, avea interes de a avea concursul judecătorului sindic în cauzele de pe rolul Tribunalului Caraș Severin în care acesta a fost desemnat lichidator judiciar, astfel că a racolat pe iMaldea Nicușor, judecător în cadrul acestei instanțe, la momentul respectiv președinte al Secției a II-a Civilă, Contencios, Administrativ și Fiscal spre a sprijini activitățile grupării infracționale.
Din cercetări a rezultat cu privire la magistratul judecător Maldea Nicușor că în anul 2010, fiind repartizat să judece dosarul privind falimentul SC DRUMURI ȘI PODURI SA CARAȘ SEVERIN, în care lichidator judiciar a fost IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, reprezentată de către inculpatul Tudor I. Ion a primit de la acesta prin intermediul inc. Murariu Cristian-Gelu suma de 60.000 euro (echivalentul a 257.472 lei), disimulată sub forma unui contract de vânzare cumpărare a unui teren forestier, cu scopul de a-i crea acestuia o situație favorabilă în dosarele comerciale pe care le avea spre soluționare.
S-a reținut că, în ziua de 24 februarie 2010, debitorul SC DRUMURI ȘI PODURI SA Reșița a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, astfel că prin încheierea din data de 06.05.2010 s-a dispus deschiderea acestei proceduri împotriva debitorului SC DRUMURI ȘI PODURI SA Reșița, dosarul fiind repartizat spre soluționare inc. Maldea Nicușor, judecător în cadrul Tribunalului Caraș Severin – Secția a II-a Civilă, Contencios, Administrativ și Fiscal.
Prin încheierea din data de 6 mai 2010, a judecătorului sindic Maldea Nicușor, a fost admisă cererea creditorului SC CAMAND IMPEX SRL Reșița de numire în calitate de administrator judiciar a SC IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL (asociat TUDOR I. ION), cu motivarea că cererea a fost formulată de către creditorul cu creanța cea mai mare. La dosarul cauzei au fost depuse oferte de către mai multe firme de practicieni în insolvență, însă în mod interesat inculpatul a dispus desemnarea societății civile unde calitatea de asociat coordonator o deținea TUDOR I. ION.
Referitor la imobilul în discuție, este de arătat că la data de 14 mai 2008, Maldea Nicușor, prin titlu de proprietate emis de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caraș Severin a fost pus în posesie asupra unui teren forestier situat pe raza localității Târnova.
În acest context, s-a urmărit cointeresarea materială a magistratului astfel în scopul arătat anterior, astfel că a fost identificată modalitatea prin care folosul material, în speță suma de 60.000 euro să ajungă în posesia lui Maldea Nicușor, prin încheierea fictivă în mod succesiv, a două contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul în discuție. Astfel, la data de 17 noiembrie 2010, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare prin care magistratul Maldea Nicușor a „înstrăinat” cu suma de 60.000 euro (echivalentul a 257.472 lei), terenul forestier (pădure) în suprafață de 5850 mp situat pe raza localității Tarnova, către inculpatul Murariu Cristian-Gelu. Ulterior, pe 16 februarie 2011 (după 3 luni), inculpatul Murariu Cristian-Gelu împreună cu soția sa au încheiat fictiv un contract de vânzare cumpărare în care s-a consemnat în fals că susnumiții au înstrăinat către Tudor I. Ion același teren cu suma de 20 000 lei (aproximativ 8 % din valoarea contractului anterior). După încheierea fictivă a contractului de vânzare-cumpărare prin care inc. Maldea Nicușor „a înstrăinat imobilul”, dar cu câteva zile de încheierea celui de-al doilea act fictiv, la data de 7 aprilie 2011, a fost admisă cererea administratorului judiciar IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL prin TUDOR I. ION fiind dispusă declanșarea procedurii falimentului.
După deschiderea procedurii falimentului, inculpatul TUDOR I. ION a procedat la valorificarea bunurilor aparținând SC DRUMURI ȘI PODURI SA Caraș Severin, către societăți comerciale controlate de către inculpatul TUDOR I. ION, care au procedat la înstrăinarea acestor bunuri la valori mult mai mari. Legătura infracțională dintre inculpații Tudor I. Ion și Maldea Nicușor a fost stabilită și în cazul falimentului SC CONSTRUCT CEMENT SRL Berzovia, judeţul Caraș-Severin.
În perioada 2008-2010, inculpatul Maldea Nicușor, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Caraș-Severin – Secția Civilă, Contencios, Administrativ și Fiscal, fiind investit cu judecarea unui dosar civil având ca obiect procedura insolvenței SC Construct Cement SRL (administrator judiciar fiind desemnată IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, controlată de către inculpatul Tudor Ion), în mod repetat a pretins și primit prin intermediul inculpatului Dunăreanu Constantin-Adrian suma de 30 000 lei cu scopul de a încuviința efectuarea unor operațiuni de către firma în insolvență.
Din conținutul raportului de constatare financiar-contabilă, a rezultat că aferent perioadei 2009 – 2014, valoarea sumei totale reciclate în cadrul circuitelor economice fictive este în cuantum de 18.935.614 lei. Aferent circuitelor de facturi fictive bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 6.023.336 lei, reprezentând impozit pe venit/profit și TVA.
În cauză s-au instituit măsuri asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile precum şi asupra conturilor bancare.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.
Bucur Borcan
