Răspunsul e simplu, măcar pentru cei inițiați în economie. Rezerva Federală Americană și sistemul bancar sunt principalii vinovați. Obiceiul prost al Băncii Rezervei Federale de a tipări bani fără nici o limită dar și al băncilor private de a împrumuta bani populației fără nici o limitare. Uneori băncile împrumută populației și de zece ori valoarea activelor pe care le dețin, sumele împrumutate fiind simple cifre pe ecranul unui computer a dus la apariția unei cantități uriașe de bani în circuitul economic ducând la creșterea cererii aceasta ducând la creșterea prețurilor și la apariția unor „bule” în mai multe sectoare ale economiei americane dar și în economiile altor țări (piața imobiliară din Cluj poate fi considerat un astfel de exemplu). Totul este supraevaluat: de la piața imobiliară, piața auto, creditele pentru studenți și acțiunile companiilor listate la Bursă. Bursa americană este controlată de Rezerva Federală a acestei țări, companiile împrumutându-se pentru a-și cumpăra propriile acțiuni ducând la umflarea prețurilor acestora din urmă.
Rezerva Federală Americană încearcă să repare dezastrul mărind dobânzile pentru a limita cantitatea de bani care intră în circuitul economic. Banca Centrală a SUA se află însă într-o situație ingrată: trebuie să mărească dobânda de referință pentru a limita inflația dar trebuie să o facă foarte lent deoarece există pericolul prăbușirii economiei americane și odată cu ea și a economiei mondiale. Același lucru se întâmplă și în România cu BNR care mărește dobânzile pentru a limita inflația. Asta însă va duce la scăderea consumului, motorul creșterii economice a țării noastre și acum putem vedea cum decizia guvernelor PSD de a se baza pe consum pentru creștere economică a fost o decizie proastă. O greșeală similară o face în America și administrația Trump care se bazează pe scăderea taxelor pentru a impulsiona economia. Dar aceste scăderi de taxe nu vor ține pasul cu inflația care începe încet-încet să își arate colții. Singurul lucru pe care îl realizează Reforma Taxelor promovată de Trump este creșterea deficitului SUA. În momentul în care Bursa se va prăbuși este destul de probabilă o intervenție a Băncii Centrale a SUA care va pompa bani în economie pentru a o repune pe linia de plutire. Asta va duce însă la creșterea inflației și la prăbușirea dolarului.
Creșterea dobânzii de referință de către Rezerva Federală face ca investițiile pe Bursa Americană să nu mai fie atractive. Creditarea va deveni mult mai scumpă și de aceea putem spune că este cel mai nepotrivit moment pentru a lua un credit. Ne aflăm la sfârșitul unui ciclu economic la finalul căruia economia mondială se va prăbuși ducând la pierderea multor slujbe bine plătite slujbe pe care populația s-a bazat pentru a-și plăti creditele din ce în ce mai scumpe.
Cei mai afectați vor fi însă marii bogați ai planetei ale căror companii au expunere pe Bursă. Ei vor suferi cel mai mult iar în timp ce unii își vor pierde toată averea, alții vor fi salvați de către stat prin proceduri de tip bail-out așa cum s-a întâmplat în 2008. Însă marii câștigători vor fi cei care au găsit momentul perfect pentru a se retrage de pe Bursă.
Noua Ordine Economică ce va apărea după această mare criză va fi martora concentrării resurselor planetei în mâinile unui număr și mai mic de persoane decât în prezent. Dar acesta este și scopul ciclurilor economice bazate pe creditarea masivă a populației urmată de prăbușirea economiei mondiale.
Autor: Cimpoieru Ciprian
