Pentru credincioşii ortodocşi pe rit vechi, anul abia a început. Aceştia au sărbătorit în noaptea dintre 13 spre 14 ianuarie trecerea în noul an, după calendarul iulian.
Majoritatea sârbilor, ucrainenilor, ruşilor şi lipovenilor din România şi-au spus „La Mulţi Ani” şi au petrecut toată noaptea de Revelion. Petrecerea a durat până dimineaţa cu mese bogate, muzică tradiţională, multă veselie şi voie bună.
Diferenţa dintre creştinii ortodocşi şi restul lumii a apărut după ce Biserica Rusă a refuzat să adopte calendarul Gregorian şi l-a menţinut pe cel Iulian. Calendarul Gregorian a fost introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, adoptat de România în 1919, iar de BOR în 1924. Astfel, sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbatoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.
Sfintii Constantin si Elena se sărbătoresc pe stil nou în data de 21 mai iar pe stil vechi pe 3 iunie. Sfinţii Petru şi Pavel se sărbătoresc pe stil nou pe 29 iunie şi pe stil vechi pe12 iulie. Naşterea Maicii Domnului este sărbătorita pe 8 septembrie iar pe stil vechi pe 21 septembrie. Sfânta Cuvioasă Paraschiva este sărbătorita pe stil nou pe 14 octombrie iar pe stil vechi pe 27 octombrie. Sfântul Nicolae, pe stil nou pe 6 decembrie şi pe stil vechi pe 19 decembrie.
