Romania in procesul globalizarii

Globalizarea divide si uneste în egala masura, iar cauzele diviziunii sunt identice cu cele care promoveaza uniformitatea lumii.

Pentru România, ca si pentru celalalte tari care au iesit din totalitarismul caracterizat de economii rigide, structurate nefavorabil si necompetitive, raspunsul la globalizare nu poate fi protectionismul rigid, închistarea autarhica, ci o economie moderna, flexibila, adaptata la cerintele dezvoltarii contemporane.

Lasând la o parte înceacatura ideologica a disputelor politice, dupa 1989 s-au structurat doua modele principale de abordare a problemelor legate de dezvoltarea economiei si societatii românesti.

      Primul model

Priveste viitorul României ca pe o simpla întoarcere în trecutul interbelic, care, desi este recunoscut ca o perioada de glorie, din punct de vedere economic nu este conform cu noua realitate globala, ducând inevitabil la saracie si subdezvoltare, prin dezindustrializare,dezurbanizare, marginalizarea unor largi categorii si paturi sociale. Acest model este practice incompatibil cu exigentele ³globalizarii, pentru ca genereaza procese economice si sociale regresive.

      Al doilea model

Pentru care s-a optat, este un model de dezvolatare durabila care implica preluarea selectiva a structurilor economice, industriale, agrare, financiare, comerciale existente si modernizarea lor, pentru a le face apte la concurenta, pe de o parte; pe de alta parte, acest model implica un proces accelerat de introducere a noilor tehnologii informatice si de telecomunicatii, conditie obligatorie a racordarii României la noua economie aflata în plina expansiune.

Acest model trebuie sa stabileasca prioritatile pe termen lung ale României, plecând tocmai de la consecintele proceselor de globalizare.

      România trebuie sa-si fixeze printre prioritati:

Modernizarea învatamântului, inclusiv prin generarea unor structuri performante de educatie permanenta, adaptarea lui la cerintele noii economii

Dezvolatarea economiei prin modernizarea industriei României (tot aici trebuie incluse agricultura si industria alimentara)

Structurarea unui puternic sector  national de cercetare-dezvoltare, singurul capabil sa ofere solutii de stopare a fenomenului de ‘brain drain’.

Globalizarea este favorizata de elemente tehnologice, antreprenoriale, financiare si institutionale. Evolutia tehnologiei favorizeaza globalizarea. Dezvoltarea societatii informationale joaca un rol important prin instalarea retelelor digitale globale care unesc o multitudine de actori (firme, institutii, guverne, persoane fizice, etc.). Ea contribuie în acest mod la o noua economie globala bazata pe retele si active intangibile.si în tara noastra se manifesta o astfel de tendina: de exemplu sub forma achizitiilor  publice organizate numai prin licitatii electronice. Problema principala consta în numarul înca redus de calculatoare si astfel’ la accesul restrans la informatiile vehiculate prin astfel de medii.

Una din problemele cu care se confrunta acum  România este generata de întârzierea startului în cursa globalizarii. Traind în spatiul comunist, al economiei dirijate si controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului si al industriei, România s-a aflat printre ultimele tari care beneficiaza de revolutia transporturilor, a comunicatiilor, a productivitații muncii, si în final, a informatiei.

Abia dupa 1990, timid, societatea informationala si-a început patrunderea în zona noastra si efectele ei au fost devastatoare datorita starii de nepregatire în care ne gaseam.  Produse scumpe, economie ineficienta, inflatie galopanta, zdrobitoarea concurenta occidentala, toate au pus rapid la colt economia româneasca.  Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid si dramatic, luând aspectul unui val distrugator care a lasat România cu 2 milioane de someri, 1 milion de locuitori, mai putin cu 85% din populatie traind în saracie si cu 5,5 milioane de pensionari. Adica o tara epuizata.

Uniunea Economica este o cauzasi un efect al globalizarii. – Evolutia unor tari din  Europa Occidentala spre Uniunea de azi a fost un proces de integrare regionala, acompaniat insa de evenimente cu influenta planetara: 1945- crearea ONU, 1972-Conferinta ‘Glasnost’ si ‘Perestoika’ ale lui Gorbaciov, 1991-Razboiul din Kuwait si operatiunea “Furtuna in desert”.

In cadrul procesului de integrare, Romania a trebuit sa parcurga cateva stadii principale:

• Spatiul comertului liber
• Uniunea vamala
• Piata comuna
• Uniunea Economica
• Integrarea economica totala

Cat despre clasamentul privind globalizarea unii spun ca Romania se afla pe locul 30 in cele 72 de state incluse, imediat dupa Italia iar altii pe locul 36, oricum important este ca suntem undeva la mijloc, cu multe state in urma noastra, Romania devansand toate tarile din estul Europei  din punct de vedere al utilizatorilor de internet.

Globalizarea poate avea doua tipuri de consecinte pentru România.

Primele dintre ele sunt cele positive: România are nevoie de capital strain investitional pentru dezvoltare, fiind incapabila sa-si produca acest capital doar din surse interne. Fiind o tara cu oportunitati economice multiple – de la turism si agricultura la industria petroliera si metalurgica – România poate deveni atractiva pentru capitalul strain, daca îi asigura acestuia conditii interne (legislative, fiscale) propice.

Miscarea rapida de capital presupusa de globalizare în care companiile îsi pierd clasica identitate “nationala” – poate deveni avantajoasa pentru Bucuresti în conditiile unei forte de munca înalt calificate, dar comparativ ieftine.

În acelasi timp, consecintele negative – sau mai corect spus, riscurile – presupuse de globalizare nu sunt deloc de neglijat. În primul rând trebuie luate în seama riscurile economice.

Prioritatile economice ale României sunt direct corelate cu cele politice, financiare, comerciale, de securitate si culturale, având ca punct de plecare realitatea ca omenirea parcurge o schimbare de epoca, reflectata de fenomene precum: glabalizarea, revolutia informatica si revolutia tehnologica, reasezarea raporturilor de forte pe  plan mondial, extinderea si consolidarea proceselor de integrare economica si de cooperare politica. Traim într-o lume care este într-o continua schimbare…

Despre Romania si imaginea sa se poate vorbeste mult dar se face prea putin… avem o tara mica dar compacta frumoasa si cu multe resurse  si mult potential, inclusiv cu oameni capabili, dar capabili sa faca ceva pentru altii nu pentru noi ca nu le oferim sansa…problema este la conducere nu la tara in sine.. daca am stii cum sa ne exploatam potentialul probabil ca aceasta tara micuta ar fi mai recunoscuta pentru reusitele ei nu pentru saracie, caini vagabonzi, hoti si femei usoare…

Autor: Iamandi Cristiana Andreea