Raspunsul oficial al IPJ Prahova referitor la articolul il puteti vedea in imaginea de mai jos.
Citeşte poveste uluitoare a unui fost asociat într-un societate care a fost denunțat la poliţie de o persoana care poartă numele unei persoane care a decedat în ianuarie 2009.
Ciprian Manolache, asociatul unei firme din Jud. Prahova a fost denunţat de o persoană care, teroretic, era decedată din anul 2009, deşi omul era nevinovat, ancheta a fost îndreptată către el pe baza unor ilegalităti imense.
Povestea lui Ciprian Manolache pare desprinsa dintr-un film SF.
Numele meu este Cirprian Manolache (foto 1), am fost asociat în cote egale cu Minel Popescu (foto 2) în cadrul SC HOVARIUS PROD COM SRL până la jumătatea anului 2009 când am hotărât să-l exclud din firma pe cale legală, întrucât descoperisem că, în baza unui contract falsificat, făcuse activităţi comerciale păguboase pentru firma unde eram asociati, firmă pe care a şi adus-o la faliment, favorizându-şi în schimb propria sa firmă SC ARS INDUSTRIAL SRL, unde era asociat cu Uruc Liviu Mircea (foto 3) copil de suflet şi omul său de încredere, căruia îi şi cedase o parte din acțiunile firme ARS INDUSTRIAL SRL.
Pe 12 octombrie, 2010, pe adresa IPJ Prahova, Serviciul Invesigare a Fraudelor, a fost trimis cu poşta un denunț semnat de Anton Nichifor din Ploiești, ce purta data de 30 septembrie 2010. În denunț se specifica faptul că SC Hovarius Prod Com SRL cu domiciliul fiscal în Filipeștii de Târg, prin persoana administratorului Ciprian Ionuț Manolache desfășoară activități de contrabandă cu produse lemnoase, prelucrând ilegal lemn pe care îl achiziționează fraudulos. De asemenea, tot în denunț, se preciza că același Ciprian Manolache angaja muncitori la negru.
Partea interesantă a poveștii este că denunțul poartă numele unei persoane care a decedat în ianuarie 2009 şi care a fost trimis la Poliție în octombrie 2010, culmea este faptul că tot decedatul (conform chitanţei poştale) s-a prezentat pe 12 octombirie 2010 la poştă pentru a depune denunţul. De reţinut că în ianuarie 2009, când denuntătorul a murit, eu nu începusem afacerea cu lemn.
În urma denunțului, poliția începe o anchetă și totul se tranformă într-un dosar penal în care eram acuzat de evaziune fiscală, începându-se cercetările pentru a se stabili vinovăția mea. Din august 2011 (data percheziţiei) și până în prezent, mi-a fost blocată total activitatea firmei, nemaiputând să-mi achit obligațiile față de clienți.
Pe 19 august 2011 are loc o descindere în forţă (cu un efectiv exagerat de mare de mascaţi) la punctul de lucru al firmei din satul Călinești, comuna Florești, jud. Prahova, la care participă reprezentanți ai IPJ Prahova (SIF), Gărzii Financiare și ai IRTSV Ploiești (Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare), însoțiți de luptătorii de la Serviciul Acțiuni Speciale. Ajunși la punctul de lucru se constată că porțile erau închise având un semn pe care scria ”Concediu”. Se sparg porțile, se verifică fiecare clădire, constatându-se că nu există niciun angajat.
Am fost sunat în jurul orei 07.00 (percheziția a început la 6.45), la telefon s-a prezentat Olteanu Emanuiel ca fiind de la Poliţia Economică, care mi-a adus la cunoştinţă că are un mandata de percheziţie şi că trebuie să mă prezint de urgenţă la punctual de lucru din Călineşti pentru o percheziţie. I-am explicat că ma aflu in concediu pe litoral împreună cu niște prieteni printre care și avocatul meu. Avocatul meu i-a confirmat cele spuse de mine, i-a spus să ducă mandatul de percheziţie la îndeplinire și să lase invitaţii cu o data ulterioară pentru a ne prezenta la audieri.
S-au inventariat toate bunurile (materie prima şi produse finite), s-a întocmit procese verbale cu cele inventariate indisponibilizându-se până la clarificarea situaţiei, lucru care a dus la intrarea în insolvenţă şi într-un final la radierea societăţii de la Registrul Comerţului.
Printre cei care a participat la perchezițiile din august 2011 s-a numărat și inspectorul de poliție Emanuiel Olteanu (foto 4) de la SIF Prahova. Numele este important în ecuația acestei cercetări, deoarece în decembrie 2011, am cerut Parchetului recuzarea inspectorului Olteanu care se ocupa de acest dosar. În motivarea acestei recuzări am arătat că ofiţerul de poliţie este direct interesat de cercetările ce se efectuează în dosarul penal nr. 1096/P/2010, unde aveam calitatea de învinuit, fiind cercetat pentru infr. de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit.f din Lg. 241/2005, exercitând presiuni reale la organele administrativ-fiscale, pentru a obţine probe prezumtive împotriva mea.
Existând suspiciuni cu privire la activitatea desfăşurată de insp. Olteanu Emanuiel, am formulat şi plângere împotriva acestuia pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 Cp, plângere care a fost înaintată parchetului în vederea efectuării de cercetări, dată fiind calitatea ofiţerului de poliţie.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova admite cererea de recuzare constatând că există împrejurări din care rezultă că ofiţerul care efectuează cercetări în dosarul penal nr. 1096/P/2010 ar putea fi interesat sub orice formă de desfăşurarea anchetei. Astfel, dosarul a fost repartizat altui ofiţer din cadrul I J.P. Prahova – S.I.F. (merită precizat că Emanuiel Olteanu a plecat din Poliție la scurt timp după ce au existat suspiciuni că favoriza o societate comercială cercetată penal într-un dosar de evaziune fiscală. Surse din IJP Prahova susțineau că Olteanu ”a picat pe interceptări”, fiind suspectat de săvârșirea de fapte de corupție, existând în acest sens un dosar penal la DNA.)
În prezent, fostul inspector de poliție a plecat din Ministerul de Interne și lucrează la ANAF Bucureşti.
Mergând pe firul faptelor, am descoperit printr-o întâmplare două lucruri care aveau să arate că ancheta a fost făcută cu direcție către mine și se baza pe o ilegalitate imensă. Aşa cum se jurase Minel Popescu în fața foștilor angajați ai firmei unde eram asociați că ma va distruge, acesta a găsit o metodă de a-mi face rău printr-un denunțul. Denunț care a dus la un dosar penal, percheziții, distrugerea unei afaceri și într-un final la falimentul celei de-a doua firme pe care o deţineam.
Primul lucru descoperit a fost că cel care îmi punea bețe în roate era Popescu Minel. Acesta folosea fără drept o mașină a firmei la care am fost asociaţi. Dovedind că mașina îmi aparține (cu actele de la firmă) am facut un duplicat al cheilor maşinii și am luat mașina de pe stradă ducând-o în curtea firmei. În prezența martorilor și cu proces verbal am inventariat toate bunurile din autoturism urmând să le înapoieze fostului asociat. Printre lucrurile găsite în maşină am descoperit și denunțul în original despre care am vorbit mai sus, împreună cu chitanţa poştală. Cum de avea fostul asociat, Popescu Minel, denunțul unui necunoscut…???
Numai că lucrurile încep să se lege și altfel. Fostul asociat îl cunoștea pe inspectorul Olteanu. Și ca bomba să fie bombă, săpând mai departe, după mai bine de patru ani am descoperit că denunțătorul Anton Nichifor, murise pe 12 ianuarie 2009, cu aproape doi ani înainte de a semna şi a trimite denunțul împotriva mea.
Este imposibil de crezut că nu s-au făcut verificări care să scoată la iveală faptul că principalul denunțător dintr-un dosar penal murise cu mai bine de un an și jumătate înainte de data depunerii denunțului. Denunțul a fost depus la poliție pe 12 octombrie 2010 și el murise în ianuarie 2009.
Ca o dovadă în plus că Minel Popescu era creierul din spatele acestei campanii de distrugere a afacerii mele, este și faptul că, deși ar fi trebuit să fie total străin de dosarul respectiv, unde nu avea nici o calitate procesuală, a cerut totuşi în scris poliției, să i se comunice stadiul dosarului penal deschis pe numele meu.
Revenind la denunț, care pare din ce în ce mai sigur o răzbunare a fostului aociat, ca amănunt care nu mai poate lăsa loc de nici o intrepretare, Uruc Liviu Mircea locuia cu chirie chiar în apartamentul decedatului care chipurile a depus denunțul. Lucru confirmat și de o rudă a decedatului care devenise proprietarul acelui apartament după decesul acestuia. Mai mult decât atât, pe același palier, ușă în ușă cu apartamentul decedatului își avea sediul firma Ars Industrial SRL, deținută de Minel Popescu împreună cu Liviu Uruc.
Conform gandul.info, Liviu Uruc, în vârstă de 32 de ani, deţine 60% din Affichage România, a doua mare companie naţională de panotaj. Este prieten din copilărie cu Alexandru Iacobescu, managerul România TV şi al clubului de baschet Asesoft, dar şi cu fratele acestuia, Vlad Iacobescu, cunoscut ca “Picolo”, cu care Liviu Uruc obişnuieşte să îşi petreacă vacanţele.
După trei ani de cercetări și procese, m-am ales cu afacerea distrusă, cu o firmă aflată în faliment, probleme de sănătate și o imagine stricată în rândul comunității. Iar o mare parte de vină o are și fostul inspector de poliţie Emanuiel Olteanu (actualmente inspector ANAF Bucureşti), cel care a condus percheziția de amploare la punctul de lucru al firmei și a dispus indisponibilizare materiei prime şi a fondului de marfă, firma pierzând clienți, contracte și bani. De precizat că firma făcea numai export în Italia și Turcia. Dintr-o firmă care începuse să meargă bine, cu un viitor promițător, am ajuns să nu mai am nimic. Pe lângă toate astea, după ce s-a făcut percheziția unde a participat un număr foarte mare de ”mascați”, am rămas cu o imagine foarte proastă în fața oamenilor care spuneau despre mine că sunt un mare infractor, traficant de droguri și arme, imagine care nu s-a mai schimbat de loc, chiar dacă s-a dovedit că sunt nevinovat.
Din cauza unui denunț făcut de un mort, familia mea a avut foarte mult de suferit, eu ajungand sa pierd pentru a doua oară tot. Chiar și eu m-am îmbolnăvit în toți acești ani pe fondul stresului la care am fost supus, simțindu-mă tratat ca un infractor.
După trei ani de cercetări, percheziții, recuzări și pierderi materiale, pe 22 februarie 2013, am fost scos de sub urmărirea penală, iar fapta de evaziune ficală este trimisă spre soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. Pe 9 mai 2014 Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina clasează cauza motivând că nu există probele necesare, în sensul legii penale pentru a se reține că fapta a fost comisă cu intenție. În final, planul fostului meu asociat Popescu Minel a fost îndeplinit cu succes, eu ajungând să pierd afacerea din cauza acestui dosar. Acum, firma este radiată și eu am rămas cu paguba.
Documente atasate:
Pv perchezitie