În fiecare lună, milioane de cetățeni din România plătesc facturi, primesc salarii și achită taxe și impozite. Mulți dintre noi ne întrebăm: Unde se duc banii noștri când sunt colectați de stat? Ce se întâmplă cu banii publici? Cine îi creează, cine îi cheltuiește și cine beneficiază cel mai mult? Care sunt cele mai mari cheltuieli ale guvernului, și cum influențează acestea economia națională?
Aceste întrebări nu sunt doar esențiale pentru înțelegerea funcționării statului, dar și pentru exercitarea unui control democratic asupra instituțiilor publice. În acest articol complex, ne vom aprofunda în mod riguros și clar modul în care funcționează sistemul financiar public în România, de la crearea banilor și colectarea impozitelor, până la afectarea bugetară și beneficiarii finali ai cheltuielilor guvernamentale.
1. Cum se creează banii? Cine controlează oferta monetară?
Oamenii obișnuiți tind să creadă că banii sunt „imprimați” direct de stat sau de guvern. În realitate, procesul de creare a banilor este mult mai complex și este controlat în mare parte de băncile centrale și sistemul bancar.
Banii nu sunt creați de guvern, ci de sistemul bancar
În România, Banca Națională a României (BNR) deține monopolul asupra emiterii monedei naționale – leul românesc. BNR creează bani în două moduri principale:
- Emiterea de bani în numerar (cash) – atunci când sunt imprimate bancnote și fabricate metale. Acest tip de bani reprezintă doar o mică parte din oferta monetară totală.
- Crearea de bani prin creditare bancară – formă dominantă de creare a banilor în economie.
În economia modernă, 95% din bani există sub formă electronică, nu fizică. Banii sunt creați în momentul în care băncile comerciale acordă credite. Atunci când o bancă acordă un împrumut, adaugă o sumă în contul clientului – fără a prelua acești bani de la altcineva. Această sumă devine bani noi în sistem.
„Banii nu sunt mai mulți doar dacă guvernul îi imprima. Sistemul bancar creează bani atunci când acordă credite, iar aceasta este principala sursă de creștere a ofertei monetare.”
– Dr. Adrian Vasiliu, economist și profesor la ASE București
Rolul Băncii Naționale a României (BNR)
BNR are următoarele responsabilități esențiale:
- Menținerea stabilității prețurilor (controlul inflației)
- Reglarea dobânzilor de referință
- Supervizarea sistemului bancar
- Emisia de monedă
- Gestionarea rezervelor valutare ale țării
Prin intermediul ratei dobânzii, BNR influențează direct câți bani circulă în economie. O rată scăzută stimulează creditarea; una ridicată o descurajează.
Guvernul nu creează bani – doar îi redistribuie
Contrar unei idei răspândite, guvernul român nu creează bani noi prin buget. El nu poate imprima bani pentru a acoperi deficitul bugetar. Orice deficit trebuie finanțat prin datorie publică – adică emisiunea de obligațiuni de stat, vândute investitorilor (instituționali, bănci, cetățeni sau guverne străine).
2. De unde provin banii publici? Sursa veniturilor bugetare
Banii publici – adică resursele financiare pe care guvernul le utilizează pentru a finanța activitatea statului – provin în principal din venituri fiscale și nefiscale.
Principalele surse de venit pentru bugetul de stat (România, 2023-2024):
- Impozitul pe venit (persoane fizice) – principalul impozit plătit de angajați și PFA-uri.
- TVA (Taxa pe valoarea adăugată) – cea mai importantă sursă de venit fiscal (reprezintă peste 40% din totalul veniturilor fiscale).
- Contribuțiile sociale (CAS, CASS) – obligatorii pentru angajați și angajatori.
- Impozitul pe profit – plătit de companiile care realizează profit.
- Accize – impozite aplicate asupra anumitor produse (alcool, tutun, carburanți).
- Venituri din proprietate și dividendele statului – când statul deține acțiuni în companii (ex: OMV Petrom, Hidroelectrica).
- Datoriile publice – împrumuturi interne și externe.
„În România, TVA-ul este singurul impozit care aduce peste 30 miliarde de lei anual – o cifră enormă, care arată cât de mult depinde bugetul de consumul populației.”
– Ana Ionescu, auditor fiscal și consultant economic
Structura veniturilor bugetare (estimativ, 2024)
| Sursă de venit | Pondere în totalul bugetului |
|---|---|
| TVA | 42% |
| Impozit pe venit (persoane fizice) | 18% |
| Contribuții sociale (CAS/CASS) | 15% |
| Impozit pe profit | 8% |
| Accize | 7% |
| Alte venituri | 10% |
Aceste venituri sunt centralizate la Ministerul Finanțelor Publice, care le gestionează în cadrul Bugetului de Stat și Bugetelor extrabugetare (ex: asigurările sociale de stat).
3. Unde se duc banii publici? Cum sunt cheltuiți?
După colectarea veniturilor, guvernul stabilește politica fiscală și cheltuielile prioritare prin bugetul anual. Acesta este adoptat de Parlament și reflectă deciziile politice ale guvernului aflat la putere.
Principalele categorii de cheltuieli publice în România
- Cheltuieli pentru salarii în administrația publică
- Pensiile și alocațiile sociale
- Investiții în infrastructură (drumuri, poduri, spitale)
- Educație
- Sănătate
- Apărare și ordine publică
- Serviciul datoriei publice (dobânzi)
- Subvenții pentru agricultură și energie
- Relații externe și dezvoltare internațională
4. Care este cea mai mare cheltuială a guvernului român?
În funcție de anul bugetar, ponderea cheltuielilor variază, dar cele mai mari cheltuieli publice în România în ultimii ani au fost:
1. Pensiile și sistemul de pensii (aproximativ 25% din bugetul de stat)
România are un sistem de pensii publice extrem de costisitor, în contextul unei populații tot mai îmbătrânite. Cheltuielile pentru pensii reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor sociale.
- În 2023, statul a alocat peste 100 de miliarde de lei (aproximativ 20 miliarde EUR) pentru plata pensiilor.
- Acest sistem este finanțat prin contribuții CAS (25% din salariu net plătit de angajat și angajator), dar nu este auto-suficient – mare parte din fonduri vine din bugetul de stat.
„Cheltuielile pentru pensii sunt esențiale pentru siguranța socială, dar pun o presiune enormă asupra bugetului. Reforma sistemului de pensii este una dintre cele mai mari provocări pentru viitorul României.”
– Prof. Dr. Mihai Gheorghiu, Institutul de Studii Financiare
2. Investițiile în infrastructură (aproximativ 15-20% din cheltuieli publice)
După aderarea la UE, România a primit fonduri europene substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii. Guvernul a alocat bani importanți pentru:
- Autostrăzi și drumuri naționale
- Modernizarea spitalelor și școlilor
- Restaurarea rețelelor de apă și canalizare
- Dezvoltarea centrelor urbane
Proiecte precum Autostrada Târgu Mureș – Sibiu sau Coridorul IV Danube-Black Sea sunt finanțate din fonduri publice și europene.
3. Sănătatea publică (aproximativ 12-14%)
Sistemul național de sănătate este finanțat prin bugetul de stat și contribuții CASS. Cheltuielile includ:
- Salarii pentru medici și personal medical
- Achiziții de medicamente și echipamente
- Finanțarea spitalelor și policlinicilor
- Programul de vaccinare și prevenție
„Deși cheltuielile au crescut în ultimii ani, România rămâne sub media UE în cheltuieli pentru sănătate (aproximativ 5% din PIB vs 10% în țări ca Germania).”
– Dr. Laura Munteanu, expert în politici de sănătate
5. Ce face guvernul cu toți banii? O analiză structurală
Pentru a înțelege mai bine cum sunt folosiți banii publici, trebuie să analizăm cele trei mari direcții ale cheltuielilor guvernamentale:
A. Cheltuieli curente vs. Cheltuieli de capital
| Tip de cheltuială | Descriere | Exemple |
|---|---|---|
| Cheltuieli curente | Cheltuieli care nu creează active fizice durabile | Salarii, chirie, combustibil, achiziții de consum |
| Cheltuieli de capital | Investiții în active fizice pe termen lung | Construcția de școli, spitale, drumuri, achiziția de echipamente tehnologice |
În România, ponderea cheltuielilor curente este în continuă creștere – ceea ce indică o problemă: prea mulți bani sunt folosiți pentru întreținere, și prea puțini pentru dezvoltare.
B. Cheltuieli obligatorii vs. Cheltuieli discreționare
| Categoria | Descriere | Exemple |
|---|---|---|
| Obligatorii | Stipulate prin lege, recurente, dificil de redus | Pensii, salarii bugetari, serviciul datoriei |
| Discreționare | Stabilite anual prin buget, pot fi ajustate | Investiții, programe culturale, campanii de promovare |
Această structură face ca bugetul să devină din ce în ce mai rigid – peste 70% din cheltuieli sunt deja „înghețate” de obligații legale, lăsând puțină flexibilitate pentru prioritățile strategice.
6. Cine beneficiază cel mai mult de pe urma impozitelor?
Aceasta este o întrebare complexă, pentru că beneficiile din impozite nu sunt distribuite direct în bani, ci sub formă de servicii publice, protecție socială și infrastructură.
Beneficiari direcți ai cheltuielilor publice:
- Pensionarii
- Primii beneficiari ai cheltuielilor sociale
- Primesc pensii publice, alocații, reduceri la utilități
- Angajații din sectorul public
- Cadre medicale, profesori, polițiști, funcționari
- Plătiți din fonduri publice; salariile lor sunt finanțate de TVA și impozite
- Studenții și elevii
- Învățământ gratuit în școli și universități de stat
- Burse, transport și mese subvenționate
- Firmele care primesc contracte guvernamentale
- Constructorii, companiile IT, furnizorii de medicamente
- Beneficiază de achiziții publice (valoare anuală: peste 40 miliarde de lei)
- Fermierii cu subvenții UE
- România este cel mai mare beneficiar net al Fondului European Agricol
- Fermierii primesc milioane de euro anual ca plată directă
- Investitorii în datoria publică
- Cetățenii care cumpără OVR (Obligațiuni ale Statului Român)
- Băncile și fondurile de pensii private care dețin CER-uri
„Cei care câștigă cel mai mult din impozite nu sunt întotdeauna cei mai vizibili. În spatele unui salariu de funcționar sau a unei autostrăzi stă muncă, dar și oportunități economice pentru un întreg ecosistem.”
– Cristian Popescu, jurnalist economic
Disproporția în beneficii: România vs. UE
O problemă recurentă este faptul că în România, beneficiile fiscale sunt mai puțin redistributive decât în țările vestice. De exemplu:
- Impozitul pe venit este proporțional (10%), nu progresiv – cei bogați plătesc același procent ca cei cu salarii mici.
- Subvențiile agricole sunt distribuite neuniform – marii proprietari primesc mult mai mult decât micii fermieri.
- Investițiile în infrastructură sunt concentrate în zonele urbane mari, mai puțin în zonele rurale.
7. Cum funcționează bugetul de stat? De la planificare la execuție
Etapele procesului bugetar
- Planificarea (toamna anului precedent)
- Ministerul Finanțelor elaborează Proiectul de Buget
- Consultări cu ministerele sectoriale pentru estimarea veniturilor și cheltuielilor
- Dezbaterea și adoptarea (în Parlament)
- Proiectul este dezbătut în comisiile parlamentare
- Este votat pe capitole sau pe articole
- Are putere de lege după promulgare
- Execuția bugetară (pe parcursul anului)
- Ministerul Finanțelor alocă fonduri ministerelor
- Instituțiile publice cheltuiesc banii conform autorizațiilor de plată
- Controlul și auditul (post-execuție)
- Curtea de Conturi auditează utilizarea fondurilor
- Raport anual prezentat Parlamentului
Transparența bugetară în România
România are un sistem de transparență înregistrat în Legea bugetului, iar toate informațiile sunt publice pe platforma buget.gov.ro. Cetățenii pot urmări:
- Proiectul bugetului anual
- Execuția trimestrială
- Cheltuielile pe instituție și categorie
- Contractele publice (pe portalul e-licitatie.ro)
Totuși, experții avertizează că transparența nu înseamnă înțelegere – mulți români nu știu cum să interpreteze aceste date.
8. Eficiența cheltuielilor publice – suntem bani bine cheltuiți?
O întrebare esențială: Cheltuim banii publici cu eficiență?
Indicatori de performanță bugetară
- Rata de absorbție a fondurilor europene – în ultimii 10 ani, România a absorbit peste 90% din fondurile disponibile UE – un rezultat solid.
- Costul administrativ al statului – salariile bugetarilor reprezintă peste 12% din PIB – un procent ridicat pe plan european.
- Corupția în achiziții publice – potrivit Transparency International, România este în topul țărilor UE cu riscuri ridicate în managementul fondurilor publice.
Studiu de caz: Autostrada A3
Proiectul Autostrăzii Transilvania este un exemplu de cheltuială publică mare, dar controversată.
- Suma investită: peste 10 miliarde de lei
- Avans fizic: sub 50% realizat după 15 ani
- Critici: întârzieri, schimbări de contractor, creșteri de preț
Acest caz arată cum o cheltuială potențial benefică poate deveni ineficientă din cauza lipsei de coordonare și control.
9. Impactul cheltuielilor publice asupra economiei
Banii cheltuiți de stat nu dispar – ei intră în circulație economică și generează efecte de levier.
Efectul multiplicator al cheltuielilor guvernamentale
Când statul cheltuiește 1 leu, acesta poate genera un efect economic mai mare de 1 leu, deoarece:
- Constructorul plătește muncitori
- Muncitorii cheltuiesc banii pentru consum
- Comercianții plătesc impozite
- Crește cererea agregată
Acest fenomen este cunoscut sub numele de efect multiplicator fiscal, un concept dezvoltat de economistul John Maynard Keynes.
„În recesiune, cheltuielile guvernamentale pot relansa economia. În perioade de boom economic, trebuie controlate pentru a evita inflația.”
– Prof. Dr. Elena Popa, Facultatea de Economie, Universitatea București
Riscuri ale cheltuielilor excesive:
- Creșterea datoriei publice
- Presiune asupra inflației
- Crowding out – statul „înghite” resursele care ar putea merge către sectorul privat
- Riscuri de insolvență (dacă datoria devine nesustenabilă)
10. Reforme necesare pentru o gestionare mai bună a banilor publici
Pentru a asigura o utilizare mai eficientă a banilor publici, România are nevoie de reforme structurale:
1. Reforma sistemului de pensii
- Gradual trecerea la un sistem mai echilibrat între pilonul public și cel privat
- Creșterea vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață
- Îndemne pentru pensionarea voluntară târzie
2. Digitalizarea achizițiilor publice
- Platformă unică de licitații electronice
- Automatizarea proceselor pentru reducerea corupției
- Open data pentru control civic
3. Reforma fiscală
- Introducerea unei scări progresive pentru impozitul pe venit
- Reducerea TVA pentru produse esențiale (peste 9% pentru alimente)
- Combaterea evaziunii fiscale prin analiza datelor (data mining)
4. Investiții strategice în educație și cercetare
- Creșterea finanțării pentru învățământul tehnic
- Subvenționarea doctoranzilor în științe exacte
- Legătura între universități și industrie
5. Audit independent al cheltuielilor bugetare
- Control periodic al eficienței proiectelor (ex: spitale noi, drumuri)
- Publicarea indicatorilor de performanță (cost/unitate, timp de execuție)
- Răspundere politico-administrativă pentru eșecuri
Concluzie: Banii publici – un instrument de responsabilitate civică
Să înțelegem unde se duc banii publici nu este doar o curiozitate economică – este o obligație civică. Fiecare impozit plătit, fiecare alocatie socială, fiecare leu investit în infrastructură reflectă alegerile politice ale societății.
Guvernul cheltuiește banii în principal pentru:
- Siguranță socială (pensii, alocații)
- Servicii publice esențiale (sănătate, educație)
- Infrastructură și dezvoltare
- Apărare și ordine
Cei mai mari beneficiari sunt populația în vârstă, angajații din sectorul public și firmelor care lucrează cu statul. Dar beneficiile sunt, în teorie, universale: fiecare dintre noi folosește drumuri, școli, spitale, poliție și protecție socială.
Totuși, există spațiu de îmbunătățire. Eficiența, transparența și echitatea trebuie să fie principiile care ghidează cheltuielile publice.
„Democrația nu funcționează doar la urne. Funcționează și în modul în care controlăm modul în care sunt folosiți banii noștri.”
– Andrei Marga, fost ministru al Educației
Recomandări pentru cetățeni
- Urmăriți bugetul anual pe buget.gov.ro
- Participați la dezbaterea publică a proiectelor bugetare
- Raportați abuzurile în cheltuielile publice (prin ANAF, Curtea de Conturi, ONG-uri)
- Educați-vă și educați și pe alții despre finanțele publice
Referințe:
- Ministerul Finanțelor Publice – Bugetul de Stat 2025
- Banca Națională a României – Raport anual 2023
- Eurostat – Public expenditure in EU member states
- Transparency International România – Raportul anual asupra achizițiilor publice
- Institutul de Studii Financiare – Analiza sustenabilității datoriei publice
